Casa Gheorghe Tătărescu: memoria politică și renașterea EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, o vilă discretă de pe Strada Polonă își poartă tăcută povestea – un spațiu în care arhitectura, politica și cultura se împletesc într-un mod subtil, dar incitant. Casa Gheorghe Tătărescu, fostă reședință a unuia dintre cei mai emblematici prim-miniștri ai României, este mai mult decât un edificiu: este un depozit al memoriei, un martor al evoluției unui destin politic controversat și un testament al unei epoci în care puterea se exprima prin echilibru și reținere. Astăzi, sub denumirea de EkoGroup Vila, această casă își asumă o nouă viață, păstrându-și cu fidelitate identitatea și oferind un spațiu cultural care rezonează cu trecutul său complex.

Casa Gheorghe Tătărescu – între biografia unui politician și limbajul unei vile interbelice

Gheorghe Tătărescu, politician român marcant al secolului XX, a trăit și a modelat o lume a echilibrelor delicate dintre democrație și autoritarism, tradiție și modernitate. Casa sa din București, situată pe Strada Polonă nr. 19, reflectă această dualitate prin dimensiunea restrânsă, proporțiile riguroase și atenția meticuloasă la detalii arhitecturale și decorative. De la reședință de stat a elitei interbelice, spațiul a traversat momente de abandon și dezordine, pentru a renaște astăzi ca o vilă istorică integrată într-un discurs cultural contemporan, sub numele de EkoGroup Vila.

Gheorghe Tătărescu: omul unei epoci tulburi

Figura lui Gheorghe Tătărescu dezvăluie complexitatea politicului românesc al perioadei interbelice și postbelice. Jurist cu doctorat la Paris, a fost un fin cunoscător al mecanismelor democratice și al delimitărilor puterii. A condus România în două mandate de prim-ministru, între 1934–1937 și 1939–1940, perioade în care a încercat să navigheze între modernizare, reforme și constrângeri autoritare. Poseid a unei discipline interioare remarcabile și a unui pragmatism politico-administrativ, Tătărescu nu evită compromisurile, unele contestabile, care au marcat evoluția sistemului politic românesc. Între simbolurile epocii sale, casa sa bucureșteană ocupă un loc distinct – un spațiu din care publicul și intimul se refractă unul în celălalt fără excese.

Casa: extinderea restrasă a puterii și intimității

Construită în etape între 1934 și 1937, Casa Gheorghe Tătărescu este un exemplu de arhitectură rezolută prin echilibru și modestie. Nu este o vilă monumentală, ci una în care scala relativ mică devine un element de discurs – puterea nu are nevoie de spectacol, ci de discreție și funcționalitate. Biroul premierului, situat cu bună știință la entre-sol, se deschide printr-un acces lateral discret, semn al unei etici a exercitării funcției publice în care spațiul privat domină și ordonează funcția politică. Casa este astfel o expresie a valorilor elitei interbelice: reținere, proporție, sobrietate.

Arhitectura ca limbaj: Alexandru Zaharia, Ioan Giurgea și Milița Pătrașcu

Proiectul casei este rezultatul colaborării între arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, ale căror semnături în vremea aceea au început să modeleze capitala. Vila reunește elemente mediteraneene cu accente neoromânești, apoi filtrate prin maniera distinctă a interbelicului românesc. Portaluri cu ecouri moldovenești, coloane filiforme fiecare cu o tratare proprie și o relație echilibrată între simetrie și dinamism alcătuiesc o compoziție care evită rigiditatea, impunându-și totodată un caracter unit. Importanța artistică a spațiului este completată de colaborarea cu sculptori precum Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși și apropiata Arethiei Tătărescu. Șemineul cu absidă și ancadramentele ușilor exprima un modernism temperat, dar profund legat de tradiție, fiind un simbol al dialogului cultural al epocii.

Arethia Tătărescu și dimensiunea culturală a casei

În umbra discretă a casei, Arethia Tătărescu – cunoscută ca „Doamna Gorjului” – a fost mai mult decât o gospodină: a fost un veritabil catalizator cultural. Implicată în proiecte de binefacere, promovarea meșteșugurilor locale și sprijinirea artei, ea a jucat un rol decisiv în menținerea unei atmosfere de rafinament și echilibru în reședință. Prin relațiile sale cu artiști precum Milița Pătrașcu și implicarea în ansamblul brâncușian de la Târgu Jiu, Arethia a conferit casei o dimensiune artistico-culturală care transcendă simpla locuință privată, transformând-o într-un nod subtil al interacțiunilor sociale și culturale.

Ruptura comunistă și degradarea simbolică a spațiului

După căderea guvernului Tătărescu și instaurarea regimului comunist, casa a suferit o privare brutală a funcției și a sensului inițial. Naționalizată și victima compartimentărilor improprii, utilizată adesea în scopuri administrative neconforme cu spiritul locului, vila a intrat într-o perioadă de degradare lentă, simbol al trecerii de la o lume la alta. Această hegemonie a uitării s-a impus nu doar prin alterări fizice, ci și prin retragerea numelui și amintirii fostului prim-ministru din discursul public, creând o discrepanță dureroasă între loc și memorie.

Controverse și corecții după 1989

Tranziția postdecembristă a adus alături de speranța reconcilierii și serie de intervenții hazardate asupra Casei Tătărescu. Proprietatea a trecut prin mâinile unor persoane influente, printre care și Dinu Patriciu, al cărui act profesional de arhitect nu a fost întotdeauna în acord cu caracterul monumentului. Interiorul a fost modificat radical, compartimentările și finisajele originale alterate, iar utilizarea temporară ca restaurant de lux a generat controverse privind respectul față de memoria spațiului. Această etapă, în ciuda erorilor, a reactivat prin media și specialiști discuția despre importanța restaurării responsabile.

Recuperare și identitate contemporană: EkoGroup Vila

Ulterior, un investitor britanic a inițiat un proces atent de reabilitare, focalizat pe redobândirea proporțiilor și detaliilor originale concepute de Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea. Astfel, vila și-a recăpătat o parte a rigorii arhitecturale și a identității culturale pierdute. Această revenire a făcut posibilă integrarea Casei Tătărescu într-un circuit cultural contemporan, sub denumirea EkoGroup Vila, care îi respectă capacitatea de a fi martor al istoriei, nu doar un obiect estetic. Accesul este controlat, bazat pe bilete puse în circulație prin platforma iabilet.ro și conectat la evenimente orientate spre reflecție și cultură.

Dimensiunea modestă în raport cu standardele de putere
Biroul premierului la entre-sol ca simbol al discreției
Influențe mediteraneene și neoromânești în arhitectură
Legătura cu cultura prin Arethia și Milița Pătrașcu
Degradarea și recuperarea într-un demers responsabil

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
Politician român din perioada interbelică și postbelică, Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost de două ori prim-ministru al României și o figură centrală a Partidului Național Liberal, implicat în modernizarea statului și în negocierile cruciale ale epocii.
Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministrul, trebuie diferențiat clar de Gheorghe Tattarescu, pictor român al secolului al XIX-lea. Confuzia apare frecvent în mediul online, dar cei doi sunt distincti prin epocă și domeniul de activitate.
Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
Casa este un exemplu timpuriu al arhitecturii bucureștene interbelice, cu un amestec de influențe mediteraneene și elemente neoromânești, rezultat al colaborării între arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea.
Ce rol a avut Arethia Tătărescu în modelarea casei?
Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială și o figură culturală decisivă care a asigurat coerența estetică și intelectuală a proiectului, promovând valori de discreție, grijă pentru detaliu și echilibru.
Care este funcția actuală a clădirii?
Actualmente cunoscută ca EkoGroup Vila, casa funcționează ca spațiu cultural cu acces controlat, dedicat păstrării memoriei și promovării arhitecturii și istoriei interbelice.

Într-o lume care deseori pierde legătura cu trecutul său simbolic, vizitarea Casei Gheorghe Tătărescu – azi EkoGroup Vila – oferă o întâlnire palpabilă cu istoria unui om și a unei epoci. Această vilă, cu sobrietatea și echilibrul său, ridică o provocare rafinată: cum putem păstra memoria istorică, păstrând în același timp spații vii, deschise și actuale? Invităm cititorii să exploreze cu privirea atentă atât zidurile, cât și poveștile ce le animă, recunoscând într-un fel locul în care trecutul și prezentul se întâlnesc în dialog deschis și responsabil.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private și redescoperă, prin administrația unei locații încărcate de sens, moștenirea interbelică a Bucureștiului.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.