Cadrul Legislativ Fundamental al Transparenței

Transparența guvernamentală nu e doar un deziderat frumos, ci e susținută de un cadru legal solid. Acesta stabilește regulile jocului pentru accesul la informații și modul în care funcționează administrația publică. Fără aceste legi, ar fi mult mai greu să tragem la răspundere autoritățile și să ne asigurăm că deciziile sunt luate în interesul public. E ca și cum am încerca să jucăm fotbal fără reguli – ar fi haos total.

Legea Accesului la Informații de Interes Public

Această lege e piatra de temelie a transparenței. Practic, ne dă dreptul să cerem informații de la instituțiile publice. Nu trebuie să fim jurnaliști sau experți ca să facem asta. Oricine poate solicita informații, iar autoritățile sunt obligate să răspundă în termeni clari și rezonabili. E un instrument puternic, dar mulți oameni încă nu știu că îl au la dispoziție. E important să ne cunoaștem drepturile și să le folosim. accesul la informațiile publice este un drept fundamental.

Transparența Decizională în Administrația Publică

Nu e suficient să avem acces la informații după ce o decizie a fost luată. E important să fim implicați și în procesul de luare a deciziilor. Transparența decizională înseamnă că autoritățile trebuie să ne consulte înainte de a adopta legi sau politici care ne afectează. Trebuie să ne ofere posibilitatea de a ne exprima opiniile și de a influența deciziile. Din păcate, de multe ori, această consultare se face doar de formă. Trebuie să fim mai activi și să cerem o implicare reală.

Reutilizarea Informațiilor din Instituțiile Publice

Informațiile deținute de instituțiile publice nu ar trebui să stea pur și simplu într-un sertar. Ar trebui să le putem folosi pentru a crea aplicații, studii sau alte produse care să aducă beneficii societății. Reutilizarea informațiilor înseamnă că putem lua datele publice și le putem transforma în ceva util. De exemplu, putem crea o aplicație care să ne arate unde sunt cele mai aglomerate intersecții din oraș sau o platformă care să ne ajute să comparăm prețurile la diferite produse. E o modalitate excelentă de a stimula inovația și de a face administrația mai eficientă.

Reglementări Privind Petițiile Cetățenilor

O altă modalitate de a ne face auziți este prin petiții. Avem dreptul să adresăm petiții autorităților și să cerem rezolvarea unor probleme. Reglementările privind petițiile stabilesc modul în care trebuie să fie tratate aceste solicitări. Autoritățile sunt obligate să ne răspundă în termenul legal și să ne ofere o soluție, dacă este posibil. E important să ne documentăm bine înainte de a depune o petiție și să ne asigurăm că respectăm toate cerințele legale.

Transparența nu înseamnă doar publicarea unor documente pe un site web. Înseamnă crearea unei culturi a deschiderii și a responsabilității în administrația publică. Înseamnă implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor și oferirea posibilității de a trage la răspundere autoritățile. E un proces continuu, care necesită eforturi constante și o schimbare de mentalitate.

Iată câteva aspecte importante ale cadrului legal:

• Termene clare pentru răspunsul la solicitările de informații.
• Proceduri simple pentru depunerea petițiilor.
• Sancțiuni pentru nerespectarea legilor privind transparența.

Transparența e un proces continuu, nu o destinație finală. E nevoie de eforturi constante pentru a îmbunătăți cadrul legal și pentru a ne asigura că este respectat în practică. E important să fim vigilenți și să cerem socoteală autorităților. Doar așa putem construi o societate mai deschisă și mai democratică.

Rolul Central al Secretariatului General al Guvernului

Secretariatul General al Guvernului (SGG) joacă un rol esențial în promovarea și implementarea principiilor unei guvernări deschise în România. SGG acționează ca un coordonator central, asigurând că politicile și inițiativele guvernamentale sunt transparente, participative și responsabile. Practic, SGG este un fel de creier al operațiunilor de guvernare deschisă, asigurându-se că totul funcționează bine.

Coordonarea Inițiativelor de Guvernare Deschisă

SGG are rolul de a coordona toate inițiativele de guvernare deschisă la nivelul întregii administrații publice. Asta înseamnă că se asigură că toate instituțiile guvernamentale lucrează împreună pentru a promova transparența și participarea cetățenilor. SGG supraveghează implementarea legii privind accesul la informațiile publice și protejează spațiul civic. Pentru a consolida acest rol, SGG coordonează crearea unui Comitet Național pentru Guvernare Deschisă, format din reprezentanți ai administrației și ai societății civile.

Elaborarea și Promovarea Politicilor Publice

SGG este responsabil pentru elaborarea și promovarea politicilor publice și a actelor normative în domeniile guvernării deschise, consultării publice, transparenței și accesului la informații de interes public. Practic, SGG se asigură că există legi și reguli clare care să sprijine guvernarea deschisă. De asemenea, SGG contribuie la creșterea capacității Guvernului de a pune în practică politici publice pentru o guvernare participativă și responsabilă, inclusiv în relația cu societatea civilă.

Suport pentru Autoritățile Publice

SGG oferă suport și colaborează cu ministerele de resort pentru a îmbunătăți serviciile livrate către actorii neguvernamentali. Asta înseamnă că ajută ministerele să lucreze mai bine cu organizațiile neguvernamentale și să răspundă nevoilor acestora. SGG coordonează activitatea de publicare și actualizare a informațiilor pe portalul privind transparența decizională și pe portalul privind Registrul unic al transparenței intereselor. SGG se asigură că autoritățile publice au capacitatea de a aplica legislația privind transparența decizională și liberul acces la informațiile de interes public.

SGG are un rol crucial în asigurarea unui dialog constructiv între Guvern și organizațiile neguvernamentale, facilitând crearea unor mecanisme instituționale de consultare și cooperare. Scopul este de a promova inițiativele societății civile și de a asigura o reprezentare legitimă a sectorului în formularea și implementarea politicilor guvernamentale.

Platforme Digitale pentru Accesul Public

În era digitală, accesul la informații guvernamentale este facilitat de o serie de platforme online. Aceste instrumente sunt esențiale pentru a asigura o guvernare transparentă și pentru a permite cetățenilor să participe activ la viața civică. Platformele digitale oferă acces rapid și eficient la date, documente și servicii publice.

Portalul Data.gov.ro și Datele Deschise

Data.gov.ro este punctul central de acces pentru seturile de date deschise puse la dispoziție de autoritățile și instituțiile administrației publice. Scopul principal este de a ajuta publicul să găsească, să descarce și să utilizeze informațiile generate și deținute de structurile administrative. E un fel de bibliotecă imensă, dar cu date! Poți găsi informații despre orice, de la bugetul local până la statisticile despre educație. E un instrument super util pentru jurnaliști, cercetători, dar și pentru cetățenii obișnuiți care vor să știe ce se întâmplă cu banii lor sau cum funcționează diverse servicii publice. datele deschise sunt esențiale pentru o guvernare transparentă.

E-consultare.gov.ro și Transparența Decizională

E-consultare.gov.ro este platforma unde sunt publicate proiectele de acte normative lansate în consultare publică la nivelul administrației centrale. Scopul este ca societatea civilă să poată participa eficient la procesul decizional. Practic, înainte ca o lege să fie adoptată, cetățenii pot vedea proiectul, pot da feedback și pot influența decizia finală. E un instrument important pentru creșterea predictibilității în procesul de elaborare a actelor normative. Platforma este administrată de Secretariatul General al Guvernului și se actualizează săptămânal. Recomandările transmise sunt gestionate de autoritățile inițiatoare conform legii.

Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI)

RUTI este o platformă online guvernamentală prin intermediul căreia decidenții înscriu întâlnirile dintre aceștia și grupurile specializate care își manifestă interesul pentru un anumit domeniu. Scopul este de a promova o inițiativă de politică publică. Întâlnirile sunt afișate în mod public, asigurând un cadru de colaborare complementar și anterior procedurii legale de transparență decizională. E un fel de jurnal public al întâlnirilor dintre oficiali și lobby-iști, ca să știm cine cu cine se vede și despre ce discută.

Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP)

SEAP este sistemul electronic prin care se desfășoară achizițiile publice în România. Scopul este de a asigura transparența și eficiența utilizării fondurilor publice. Orice instituție publică care vrea să cumpere ceva (de la pixuri până la autostrăzi) trebuie să facă licitație prin SEAP. Așa, oricine poate vedea cine participă la licitație, ce oferte sunt și cine câștigă. E un instrument important pentru combaterea corupției și pentru asigurarea unei concurențe corecte.

Platformele digitale sunt esențiale pentru a asigura o guvernare transparentă și participativă. Ele permit cetățenilor să acceseze informații, să participe la procesul decizional și să monitorizeze modul în care sunt cheltuiți banii publici. Totuși, este important ca aceste platforme să fie ușor de utilizat, actualizate constant și promovate activ pentru a ajunge la cât mai mulți cetățeni.

Angajamente Internaționale pentru Guvernare Deschisă

Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (OGP)

România s-a angajat activ în Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (OGP), o inițiativă globală care vizează promovarea transparenței, responsabilizării și participării civice. Participarea la OGP presupune elaborarea și implementarea unor planuri naționale de acțiune, care includ angajamente concrete pentru îmbunătățirea guvernării. Eforturile noastre se concentrează pe:

• Creșterea accesului la informații publice.
• Îmbunătățirea proceselor de consultare publică.
• Promovarea integrității în administrația publică.

Implementarea angajamentelor OGP necesită o abordare coordonată și o colaborare strânsă între instituțiile guvernamentale, societatea civilă și sectorul privat. Scopul final este de a construi o guvernare mai deschisă și mai responsabilă, care să răspundă nevoilor cetățenilor.

Recomandările OCDE privind Transparența

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) joacă un rol important în stabilirea standardelor internaționale privind transparența și buna guvernare. Recomandările OCDE oferă un cadru valoros pentru îmbunătățirea politicilor și practicilor guvernamentale. România depune eforturi pentru a alinia legislația și practicile administrative la aceste recomandări, concentrându-se pe:

• Asigurarea accesului publicului la informații relevante.
• Promovarea integrității și a eticii în sectorul public.
• Îmbunătățirea proceselor de luare a deciziilor.

Alinierea la Standardele Internaționale

Alinierea la standardele internaționale este esențială pentru a asigura o guvernare eficientă și responsabilă. România urmărește să adopte cele mai bune practici internaționale în domeniul transparenței, participării și combaterii corupției. Acest lucru implică:

• Implementarea standardelor internaționale privind accesul la informații de interes public.
• Consolidarea mecanismelor de control intern și extern.
• Promovarea unei culturi a integrității în administrația publică.

Pentru a atinge aceste obiective, este necesară o abordare strategică și o colaborare strânsă cu partenerii internaționali. Eforturile noastre vizează crearea unui mediu favorabil dezvoltării economice și sociale, bazat pe încredere și responsabilitate.

Stimularea Participării Civice și a Dialogului

Participarea cetățenilor la viața publică este esențială pentru o guvernare transparentă și responsabilă. Hai să vedem cum putem face asta mai bine.

Cadru Legal pentru Implicarea Cetățenilor

În România, avem legi care ar trebui să ne ajute să ne implicăm mai mult, dar de multe ori nu sunt suficiente. E nevoie de un cadru legal clar și accesibil, care să încurajeze implicarea cetățenilor în procesul decizional. Nu e vorba doar de a avea dreptul să ne exprimăm opinia, ci și de a fi siguri că acea opinie contează cu adevărat.

Raportarea Anuală a Gradului de Implicare

Ar fi super util să avem un sistem prin care să vedem cât de mult se implică cetățenii în treburile statului. Un raport anual ar putea arăta:

• Numărul de petiții depuse.
• Participarea la dezbateri publice.
• Numărul de propuneri legislative venite din partea cetățenilor.

Un astfel de raport ar ajuta la identificarea zonelor unde implicarea cetățenilor este scăzută și ar permite autorităților să ia măsuri pentru a remedia situația. Ar fi un instrument excelent pentru a evalua eficiența politicilor publice și pentru a îmbunătăți calitatea vieții.

Metode Inovatoare de Participare Publică

Trebuie să fim creativi în modul în care îi implicăm pe oameni. Nu mai merge doar cu metodele clasice. Putem încerca:

• Bugetare participativă: Cetățenii decid cum se cheltuie o parte din banii publici.
• Jurii cetățenești: Grupuri de cetățeni analizează probleme complexe și fac recomandări.
• Platforme online de consultare: Oamenii pot comenta și vota propuneri legislative.

Important e să ne asigurăm că aceste metode sunt accesibile tuturor, indiferent de vârstă, educație sau venit. E un proces continuu, dar merită efortul.

Transparența ca Instrument Anti-Corupție

Transparența nu e doar un principiu frumos, ci un instrument puternic în lupta împotriva corupției. Când informațiile sunt accesibile și ușor de înțeles, devine mai greu pentru cei corupți să își ascundă acțiunile. Hai să vedem cum funcționează asta în practică.

Registrul Unic al Transparenței Intereselor

Un instrument important este Registrul Unic al Transparenței Intereselor. Scopul lui e simplu: să facă publice informațiile despre interacțiunile dintre ministere, mediul de afaceri și ONG-uri. Astfel, putem vedea cine cu cine se întâlnește și ce interese sunt la mijloc. E un pas important pentru a preveni conflictele de interese și luarea de decizii netransparente.

Publicarea Proactivă a Informațiilor

Nu e suficient să așteptăm ca cetățenii să ceară informații. Instituțiile trebuie să fie proactive și să publice ele însele date relevante. Asta înseamnă:

• Bugete detaliate și cheltuieli publice.
• Contracte publice și achiziții.
• Declarații de avere ale funcționarilor publici.

Publicarea proactivă a informațiilor ajută la crearea unei culturi a responsabilității și reduce suspiciunile de corupție. Când știi că totul e la vedere, ești mai atent la cum cheltuiești banii publici.

Rolul Societății Civile și al Mass-Media

Societatea civilă și mass-media au un rol esențial în monitorizarea activității guvernamentale și în demascarea actelor de corupție. Ele pot:

• Analiza datele publicate de instituții.
• Investiga cazuri suspecte.
• Informa publicul despre neregulile descoperite.

O presă liberă și o societate civilă activă sunt garanții ale unei guvernări transparente și responsabile. E important ca jurnaliștii și activiștii să aibă acces la informații și să fie protejați de represalii.

Transparența în achizițiile publice este un alt aspect important. Sistemele electronice și datele deschise pot ajuta la prevenirea corupției în acest domeniu. Prin contractarea deschisă, mai mulți ofertanți pot participa la licitații, reducând astfel posibilitatea practicilor anticoncurențiale și a mitei.

Consolidarea Capacității Administrative

Guvernarea deschisă nu se poate realiza fără o administrație publică bine pregătită și capabilă să implementeze politicile și procedurile necesare. E nevoie de un efort concertat pentru a dezvolta competențele funcționarilor publici și pentru a asigura o abordare coerentă la nivelul întregii administrații. Am văzut că, uneori, inițiativele se pierd pe drum din cauza lipsei de personal calificat sau a unei viziuni clare.

Dezvoltarea Competențelor Funcționarilor Publici

Una dintre cele mai mari provocări este asigurarea că funcționarii publici au cunoștințele și abilitățile necesare pentru a promova transparența și participarea publică. Asta înseamnă investiții în programe de formare continuă, adaptate la specificul fiecărei instituții. E important ca funcționarii să înțeleagă nu doar litera legii, ci și spiritul ei.

• Organizarea de cursuri și seminarii pe teme precum accesul la informații, transparența decizională și utilizarea platformelor digitale.
• Crearea de ghiduri și manuale practice, ușor de consultat și aplicat în activitatea de zi cu zi.
• Încurajarea schimbului de bune practici între instituții, pentru a învăța unii de la alții.

Abordarea Coordonată a Domeniului

Pentru ca eforturile de promovare a transparenței să fie eficiente, e nevoie de o abordare coordonată la nivelul întregii administrații. Asta înseamnă stabilirea unor obiective clare, definirea unor responsabilități precise și asigurarea unei comunicări eficiente între instituții. consultative process a fost realizat în toate regiunile României, implicând autorități publice.

Creșterea Coerenței Inițiativelor

De multe ori, vedem inițiative izolate, care nu se integrează într-o strategie coerentă. E important să ne asigurăm că toate eforturile de promovare a transparenței sunt aliniate cu obiectivele generale ale guvernării deschise și că se completează reciproc. Aici, un rol important îl are Secretariatul General al Guvernului, care ar trebui să coordoneze și să monitorizeze implementarea politicilor în domeniu. E nevoie de o viziune unitară și de o abordare strategică, altfel riscăm să risipim resurse și să nu obținem rezultatele dorite.

Cred că e esențial să avem o abordare mai strategică și mai coerentă în ceea ce privește implementarea transparenței. Nu e suficient să avem legi bune, dacă nu avem și oameni pregătiți să le aplice și o viziune clară asupra a ceea ce vrem să realizăm. Altfel, ne vom trezi cu inițiative disparate, care nu au un impact real asupra calității guvernării.

Monitorizarea și Evaluarea Progreselor

Monitorizarea și evaluarea sunt etape importante pentru a vedea dacă eforturile de creștere a transparenței dau rezultate. Fără o urmărire atentă, e greu să știm ce funcționează și ce nu. E ca și cum ai conduce o mașină cu ochii închiși – poți ajunge undeva, dar probabil nu unde vrei.

Rapoarte Anuale de Monitorizare

În fiecare an, ar trebui să existe un raport detaliat care să arate ce s-a făcut, ce nu s-a făcut și de ce. Aceste rapoarte trebuie să fie publice, astfel încât oricine să poată vedea cum stau lucrurile. E important ca aceste rapoarte să nu fie doar niște liste plictisitoare, ci să ofere o analiză reală a situației.

Sisteme Online de Urmărire a Angajamentelor

Ar trebui să existe un loc online unde să poți vedea exact ce s-a promis și dacă s-a făcut. Un fel de panou de bord unde să vezi stadiul fiecărui angajament. Asta ar ajuta mult la creșterea încrederii în autorități. Secretariatul General al Guvernului va urmări periodic gradul de îndeplinire al indicatorilor.

Identificarea Zonelor de Îmbunătățire

Nu e suficient să spunem că totul e bine. Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem unde sunt probleme. Apoi, trebuie să venim cu soluții concrete pentru a îmbunătăți lucrurile. E un proces continuu, nu o chestie pe care o facem o dată și gata.

Monitorizarea și evaluarea nu sunt doar despre bifarea unor căsuțe. Sunt despre a învăța din experiență și a ne asigura că facem tot ce putem pentru a avea o guvernare mai transparentă și mai responsabilă. E un efort constant, dar care merită făcut.

Iată câteva elemente care ar trebui incluse în rapoartele de progres:

• Descrierea demersurilor realizate pentru îndeplinirea acțiunii la care se face referire.
• Problemele/obstacolele întâmpinate și cum au fost rezolvate/depășite.
• Informații privind evaluările derulate (descrierea metodelor folosite; rezultatele/concluziile evaluării).

Un exemplu de tabel ar putea arăta așa:

Acțiune	Indicator	Termen	Instituție Responsabilă
Asigurarea funcționării portalurilor E-consultare.gov.ro	Raport de evaluare anual	T4, 2030	SGG
Monitorizarea și evaluarea aplicării legislației în domeniul guvernării deschise	Raport anual elaborat	T4, 2030	SGG

Provocări în Implementarea Transparenței

Implementarea transparenței guvernamentale în România, deși susținută de un cadru legislativ și de eforturi constante, se confruntă cu o serie de obstacole semnificative. Aceste provocări împiedică realizarea deplină a potențialului guvernării deschise și limitează impactul pozitiv asupra societății.

Lipsa unei Abordări Strategice Unitare

Una dintre cele mai mari probleme este lipsa unei abordări strategice coerente la nivel național. Deși există diverse inițiative și reglementări, acestea nu sunt întotdeauna bine coordonate, ceea ce duce la fragmentare și ineficiență. Fiecare instituție poate interpreta și implementa transparența în mod diferit, creând astfel un peisaj inconsistent și dificil de navigat pentru cetățeni. SGG a coordonat diverse inițiative guvernare deschisă care au vizat dezvoltarea practicilor existente.

Conștientizarea Limitată a Cetățenilor

Un alt obstacol major este nivelul scăzut de conștientizare al cetățenilor cu privire la drepturile lor și la mecanismele de acces la informații. Mulți oameni nu știu că au dreptul să solicite informații de la autoritățile publice sau cum să utilizeze platformele digitale puse la dispoziție. Această lipsă de informare reduce cererea de transparență și limitează presiunea asupra instituțiilor pentru a fi mai deschise.

Iată câteva aspecte care contribuie la această problemă:

• Lipsa de educație civică în școli.
• Campanii de informare publică insuficiente.
• Complexitatea limbajului juridic utilizat în legi și reglementări.

Este esențial să se investească în educația civică și în campanii de informare pentru a crește gradul de conștientizare al cetățenilor cu privire la drepturile lor și la importanța transparenței.

Cadrul Legal și Instituțional Limitat

Deși România a făcut progrese în adoptarea legislației privind transparența, cadrul legal și instituțional actual prezintă încă lacune și limitări. Unele legi sunt vagi sau incomplete, ceea ce permite interpretări diferite și abuzuri. În plus, capacitatea administrativă a instituțiilor publice de a implementa eficient aceste legi este adesea insuficientă. Dezvoltarea capacității funcționarilor publici cu privire la guvernarea deschisă limita eficiența eforturilor de implementare.

Pentru a depăși aceste provocări, este necesară o abordare integrată și coordonată, care să implice toate părțile interesate: guvern, societate civilă, mass-media și cetățeni. Doar printr-un efort colectiv putem construi o cultură a transparenței și a responsabilității în România.

Aspect	Descriere	Impact
Lipsa de coordonare	Inițiative disparate, fără o strategie unitară	Ineficiență, fragmentare
Conștientizare scăzută	Cetățeni neinformati cu privire la drepturile lor	Cerere redusă de transparență
Cadru legal limitat	Legi vagi, capacitate administrativă insuficientă	Interpretări abuzive, implementare deficitară

Să faci totul transparent, adică să arăți clar cum se iau deciziile, nu e deloc ușor. Există multe obstacole, de la lipsa de voință la reguli complicate. Dar e esențial pentru încredere. Vrei să afli cum putem depăși aceste provocări? Te invităm să descoperi soluții pe site-ul nostru.

Întrebări Frecvente

Ce înseamnă transparența guvernamentală?

Transparența guvernamentală înseamnă că autoritățile publice sunt deschise și își arată acțiunile, deciziile și informațiile către cetățeni. Scopul este ca oamenii să înțeleagă ce face guvernul, să poată participa la decizii și să ceară socoteală pentru modul în care sunt gestionate lucrurile publice.

Care sunt legile principale care asigură transparența în România?

În România, transparența este susținută de mai multe legi importante. Printre ele se numără Legea 544/2001, care îți dă dreptul să ceri informații publice, Legea 52/2003, care asigură că deciziile guvernului sunt luate la vedere, și Legea 109/2007, care permite reutilizarea datelor publice. Există și legi despre cum poți face petiții către instituții.

Ce rol are Secretariatul General al Guvernului (SGG) în transparență?

Din 2018, SGG este instituția principală care se ocupă de transparență în România. Ei coordonează proiecte, fac legi noi, ajută ministerele să fie mai deschise și se asigură că informațiile sunt publicate pe platforme precum e-consultare.gov.ro, pentru ca publicul să aibă acces ușor la ele.

Ce platforme online pot folosi cetățenii pentru a accesa informații publice?

Există mai multe platforme digitale utile. Data.gov.ro oferă date publice pe care oricine le poate folosi. E-consultare.gov.ro arată cum se iau deciziile în guvern. Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) arată legăturile dintre ministere și firme sau ONG-uri, iar SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) este pentru licitațiile publice, făcându-le mai ușor de urmărit.

Cum se implică România în eforturile internaționale pentru o guvernare deschisă?

România este parte din inițiative globale importante. Din 2011, suntem membri ai Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă (OGP), unde ne-am luat angajamente să fim mai transparenți. De asemenea, în 2020, am acceptat recomandările OCDE despre guvernarea deschisă, ceea ce ne ajută să ne aliniem la standardele internaționale și să fim un exemplu de bună practică.

Cum ajută transparența în lupta împotriva corupției?

Transparența este o armă puternică împotriva corupției. Când informațiile sunt publice, este mai greu să se ascundă faptele rele. De exemplu, Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) arată cine se întâlnește cu oficialii guvernamentali. De asemenea, publicarea proactivă a datelor și implicarea ONG-urilor și a presei ajută la descoperirea și prevenirea corupției, crescând responsabilitatea.

Ce probleme întâmpină România când vrea să fie mai transparentă?

România se confruntă cu câteva provocări. Nu există încă o strategie clară și unitară pentru transparență. Mulți cetățeni nu știu exact ce drepturi au sau cum să se implice. De asemenea, cadrul legal și instituțional, deși există, este uneori limitat și nu este folosit la maximum, ceea ce încetinește progresul.

Ce progrese a făcut România în transparența guvernamentală din 2012 până acum?

Din 2012, România a făcut pași importanți. A fost lansat portalul data.gov.ro cu multe date publice. Sistemul de Achiziții Publice (SEAP) a devenit mai transparent. S-au publicat rezultatele examenelor naționale, date despre calitatea aerului și informații detaliate despre cum sunt folosite fondurile europene și naționale, contribuind la o mai bună informare a publicului.